Sa tot fie un an de cand nu am mai scris nimic pe blog. Azi mi-a trecut o tampenie prin cap si cum nu am cui sa o impartasesc fara sa faca haz de mine m-am hotarat sa o scriu aici si sa o impartasesc cu voi cei care nu ma criticati.
In ultimul timp au aparut la TV tot felul de stiri cu gaini stresate... cum ca ar avea spatiul prea mic si de aia fac oua stresate.
Ne facem atata grija pentru niste gaini si mult mai putine griji pentru niste oameni care traiesc in cel putin aceleasi conditii ca acele gaini.
De aici si titlul blogului. Daca am privi mai aproape societatea in care traim ne-am da seama ca nu suntem decat niste gaini stresate care traim in custile noastre. In functie de dimensiunile custii noastre putem cataloga nivelul de stres in care traim. Oare afecteaza si "ouale" noastre stresul? Oare progeniturile noastre devin si ele mai stresate? Oare nu cumva suntem doar niste gaini cultivate pentru oua si carne? Muncim toata viata ca sa platim una dintre custile in care locuim. Facem copii cu speranta ca ei nu vor mai avea de platit aceeasi cusca pentru ca le-o lasam noi pe a noastra. Dar de obicei facem cel putin 2 deci vor imparti cusca si vor plati si ei pentru custile lor tot restul vietii. Ciclul vietii noastre s-a limitat la a trai in cusca si a ne plimba prin curte o data pe an. Libertatea e tot pentru puterea de munca. Deci traim ca sa muncim toata viata, sa muncim ca mostenitorii nostri sa aiba o viata mai buna ( de obicei nu), traim fara sa avem timpul necesar sa privim altceva decat pe gaina din cusca alaturata la fel de stresata ca si noi si ni se pare normal.
Se pare ca nici dupa un an de zile nu m-am dezvatat de a scrie mai mult decat ar citi cineva vreodata.
Nu am scris acest blog din vreo frustrare, doar mi s-a parut funny cat de mult semanam cu acele gaini stresate.
In concluzie propun iesirea din custi si plimbarea prin aer liber pentru tonifierea muschilor si cresterea gradului de calitate a "oualor".
A venit primavara... haideti musculitelor afara si mai lasati calculatorul si TV ca nu fac decat sa va tina in custile voastre.
29 martie 2010
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu