miercuri, 18 mai 2011

mda... mai vechi

Au trecut ani de la ultimul blog. Am o stare de kkt ,deci mi se pare normal sa mai scriu ceva. Acum cateva zile am redescoperit "blogul"meu. L-am citit cu placere ca si cum ar fi fost prima oara. Mi se pare ca eram mai destept atunci :)). Cateva fraze din acele bloguri ma definesc. Nu o sa va spun care sunt acelea. Alegeti-le pe cele care le vreti voi. Cum spuneam am o stare naspa in seara asta. Ar fi trebuit sa fie seara perfecta. Din pacate m-a mancat undeva sa pun intrebarile nepotrivite si sa primesc raspunsuri dureroase. Chestia e ca nu m-am suparat ci pur si simplu mi-a fost ranit orgoliul. Barbatii sunt foarte orgoliosi. Altfel nu ne-am mai da cap in cap pentru orice. Avem competitia in sange. Orice aluzie ca altul e mai destept ca noi ne innebuneste.. cu toate ca poate cateodata ala chiar e mai destept. Cat de usor suntem de manipulat. Un cuvant aruncat in momentul potrivit si s-a starnit furtuna sau razboiul. Suntem niste copii ce nu ne maturizam niciodata. Poate atunci cand nu ne mai merge jucaria devenim intelepti. Probabil de aia toti inteleptii sunt batrani. Cred ca acum as avea nevoie de sacul ala de box ... sau de o partida de sex salbatic. Mi-a trecut inspiratia deci ma duc la somn. Noapte buna prieteni. (noapte buna psihiatrule virtual)

noiembrie 2010

oameni si gaini

Sa tot fie un an de cand nu am mai scris nimic pe blog. Azi mi-a trecut o tampenie prin cap si cum nu am cui sa o impartasesc fara sa faca haz de mine m-am hotarat sa o scriu aici si sa o impartasesc cu voi cei care nu ma criticati.
In ultimul timp au aparut la TV tot felul de stiri cu gaini stresate... cum ca ar avea spatiul prea mic si de aia fac oua stresate.
Ne facem atata grija pentru niste gaini si mult mai putine griji pentru niste oameni care traiesc in cel putin aceleasi conditii ca acele gaini.
De aici si titlul blogului. Daca am privi mai aproape societatea in care traim ne-am da seama ca nu suntem decat niste gaini stresate care traim in custile noastre. In functie de dimensiunile custii noastre putem cataloga nivelul de stres in care traim. Oare afecteaza si "ouale" noastre stresul? Oare progeniturile noastre devin si ele mai stresate? Oare nu cumva suntem doar niste gaini cultivate pentru oua si carne? Muncim toata viata ca sa platim una dintre custile in care locuim. Facem copii cu speranta ca ei nu vor mai avea de platit aceeasi cusca pentru ca le-o lasam noi pe a noastra. Dar de obicei facem cel putin 2 deci vor imparti cusca si vor plati si ei pentru custile lor tot restul vietii. Ciclul vietii noastre s-a limitat la a trai in cusca si a ne plimba prin curte o data pe an. Libertatea e tot pentru puterea de munca. Deci traim ca sa muncim toata viata, sa muncim ca mostenitorii nostri sa aiba o viata mai buna ( de obicei nu), traim fara sa avem timpul necesar sa privim altceva decat pe gaina din cusca alaturata la fel de stresata ca si noi si ni se pare normal.

Se pare ca nici dupa un an de zile nu m-am dezvatat de a scrie mai mult decat ar citi cineva vreodata.

Nu am scris acest blog din vreo frustrare, doar mi s-a parut funny cat de mult semanam cu acele gaini stresate.

In concluzie propun iesirea din custi si plimbarea prin aer liber pentru tonifierea muschilor si cresterea gradului de calitate a "oualor".

A venit primavara... haideti musculitelor afara si mai lasati calculatorul si TV ca nu fac decat sa va tina in custile voastre.

29 martie 2010

citat

"Diplomatia reprezinta arta de a-i lasa pe ceilalti sa faca de buna voie...ceea ce le spui tu."
Abraham Lincoln

"unu" mic

imi e somn dar ma "mananca" sa scriu ceva aici. Nu am scris de mult timp din multe motive. Probabil am prea multe de spus dar nu o sa va plictisesc in seara asta cu lucruri normale din viata oricui. Vroiam sa spun ca atunci cand iti doresti ceva foarte mult vei obtine. Maybe i'm lucky. Dar eu cred ca in viata totul sta in puterea noastra. Si fiecare esec este un nou inceput. De aceea cand primesc un sut in fund fac doi pasi inainte. Totul e cum privesti problema. Daca ajungi sa te deprimi ca nu ti-a mers relatia, jobul sau orice altceva nu realizezi decat sa devii frustrat. Priveste spre noul inceput nu spre ce a fost. Lasa frustrarile deoparte pentru ca noul inceput poate fi mai bun. Si daca nu este vine un alt inceput dupa el si asa mai departe. Intr-o zi vei obtine ceea ce iti doresti. Risca! Viata e facuta sa fie traita. Orice greseala ai face este doar a ta si nu a celorlalti. Invata din ele si incearca sa fii mai bun. Sunt sigur ca voi fi contestat. Eu NU sunt un filozof deprimat, sau conducator de secta, sau psihologul site-ului. Sunt cam euforic dar decat sa ne plangem ca totul e naspa, putem sa gandim ce sa facem sa ne fie bine. Deci... "Sa traim bine!" ca tot e an electoral si cel ce ne spunea asta acum 5 ani e iarasi in fata noastra. Dar sa nu asteptam de la altii sa ne faca viata frumoasa. Doar noi o putem schimba. Noapte buna copii!

25 martie 2009

altul vechi

Nu am sa discut in acest blog de sfarsitul lumii sau alte chestii pentru ca nu ma intereseaza. De fapt nu am sa discut despre nimic. Am sa fac un monolog fara cap si coada. A trecut mult timp de la ultimul meu blog si ma mir ca il scriu si pe asta. Dar asa sunt eu... ma uimesc si pe mine (asta face parte din propaganda pro me :)). De cand nu am mai scris nu s-a intamplat nimic notabil si probabil de aia nu am simtit nevoia sa scriu. Fraze fara cap si coada aruncate aiurea aici. Nu stiu daca pot sa imi golesc creierasul de toate ideile, gandurile si minunile de care e plin, ca sa ma detasez, si sa scriu un blog fara subiect. Ideea e ca a trecut vara. Si eu ma bucur :). Imi e dor de cluburile cu muzica de moshi care se inchid peste vara din cauza ca sunt in niste subsoluri fierbinti. Imi e dor de prietenii mei care ies din amortirea concediilor si caldura excesiva a verii si se trezesc la viata ca ursii din hibernare. Imi e dor de frig. Imi e dor de tot ce iti ofera frumos iarna (inclusiv un pahar de ceva tare ca sa te mai incalzesti :)). Imi e dor de toate aceste lucruri si multe altele care sunt private si nu pot sa vi le spun. Vreau sa ma bucur de iarna. Cam entuziast blogul asta. Inchei ca m-a chemat sefu la o bere ca e sete. O zi minunata.

 10 septembrie 2008

blog de seara

Buna seara prieteni! Buna seara tuturor!
Asa bine le zicea Iris intr-un timp. Revin la scrisul blogurilor. Unul mic inainte de concediu. Viata mea incepe sa se schimbe. In bine daca asta era intrebarea. Se pare ca incep sa urc din nou spre varful sinusoidalei. Sper sa fie o urcare lunga pentru ca nu imi place sa cobor. E ciudat cum lucrurile marunte te pot face fericit. Ce e si mai ciudat e ca nu simt nevoie sa plec in concediu. Nu acum cand parca energiile s-au adunat in mine pentru a ma impinge inainte. Dar totusi marea ma cheama pe melodii de vama veche (vara asta). Uf ce blog semi-melancolic si plictisitor. Ma gandeam sa donez si eu ceva celor din judetele afectate. Ca doar acolo m-am nascut si puteam fi si eu printre ei. Daca stie cineva unde se da pentru ei sa imi bage si mie un comentariu. Un lucrul bun e ca guvernul nostru a inceput sa se gandeasca ca a furat destul si sa inceapa planuri de reimpaduriri. Copil fiind paduri cutreieram, si acum cutreieri vile si blocuri. Ce face puterea banului. Ma gandesc daca as fi fost si eu in posibilitatea sa distrug pentru bani daca as fi facut-o. Probabil ca da. Atunci nu m-as fi gandit la consecinte asa cum o fac privind problema obiectiv. Cati dintre noi nu ar fi facut-o. Probabil putini ar recunoaste-o. Dar sa nu intram in problemele interne ale Romaniei pentru ca acesta e un blog de relaxare. Relaxare... nu stiu daca de relaxare. Mai degraba de "ganduri non-sens" asa cum spunea o cititoare la un moment dat. Poate ma da si pe mine o tura pe motor ca mai dureaza pana imi iau eu. Si gandurile vin navala. Dar e bine sa le mai pui si baraj sa mai ramana si pe alta data.... buna seara prieteni

30 iulie 2008

pe relaxare

un nou blog -> un nou inceput. Am spus ca nu mai scriu decat cand imi revine inspiratia. In seara asta am simtit ca a venit. Probabil si weekendul relaxant la mare e de vina. Probabil ca va fi si ultimul weekend la mare cu masina. Va mai fi doar daca va fi un weekend prelungit deoarece este o adevarata aventura traficul de weekend inspre mare si inapoi. Dar efectul a fost bun. Forte noi pentru a intampina stresul cotidian. Bucurestiul m-a asteptat cu vesti ciudate si cu invataturi noi. E placut cand ai de invatat ceva noi si cand cineva te ajuta sa inveti cate ceva despre viata si despre tine. Cica e bine sa iti amintesti lucrurile care ti-au facut placere. Cum mi-a facut mie placere acest weekend cu colegii si prieteni foarte buni. Ma scuzati ca insist pe el dar il doream de ceva timp. Soare frumos, plaja ok, apa murdara dar calda, cazare buna la pret convenabil, liniste si zgomot. La un calcul final iese pe plus. Mi se pare totusi ciudat ca prietenii cu care iti petreci toata iarna sa fie prea ocupati vara. Nu ca as duce dorul cuiva (poate 1, 2 persoane) dar mi s-a parut interesant cum strange frigul oamenii si cum ii imprestie caldura. O amica spunea ca " cel mai scurt drum este drumul catre un prieten". Probabil era o perioada friguroasa :). La fel e si in viata zic eu: daca treci printr-o perioada "friguroasa" prietenii te incalzesc; daca perioada e calduta atunci ai nevoie de "spatiu". Of am inceput sa scriu bloguri cu morala. Imi fac des autocritica. Probabil ca vorbesc si despre mine aici. Cum spuneam nimeni nu e perfect sau de neinlocuit decat pentru cei apropiati. Astazi am aflat un lucru important. Trebuie sa fiu mai hotarat. Nu mi s-a spus cu rautate ci ca un sfat prietenesc pentru care multumesc. In general sunt hotarat. Dar am si unele lipsuri in domeniu in momentele din viata privata in general. A sunat ca un wake-up call care mi-a ridicat moralul. Intr-o zi sper sa ajung sa ii multumesc. De ce am scris despre asta aici? Pentru ca sunt multi cei ca mine ca pierd lucruri pe care poate si le-au dorit din cauza ca nu au fost destul de hotarati. Poate ca blogul meu ii va ajuta. Imi e dor de o intrebare retorica. Nu imi vine nici una in minte. Cred ca nu eram atat de inspirat pe cat am sperat. Dar am luat totusi hotararea sa scriu deci am devenit mai hotarat :). Iar am scris un blog prea lung. E de apreciat cel care se va chinui sa il citeasca. De fapt parca spuneam ca e psihologul virtual. Cu toate ca sper ca nu va ramane necitit si va ajuta si pe altcineva sa fie mai hotarat.O saptamana minunata va doresc si seara frumoasa.

30 iunie 2008

mai vechi

am luat bataie de la olandezi. Nici o urma de regret. Nu am ras de mult asa la un meci.Parca au jucat bambilici. Am castigat licitatia. Deci 1-0 pentru mine. Nu sunt un mare fotbal fan dar ma mai uit la meciurile Romaniei. Din pacate am jucat jocul "cum sa te ineci la mal" - by Banel. In timpul licitatiei am analizat concurenta. De la o stare de liniste aparenta la o explozie de furie. Bine ca sunt ei furiosi si nu eu. Nu mi-am luat sac de box si nici nu am facut sex salbatic. Nici nu ma grabesc. Astept sa treaca cele 3 saptamani pana imi primesc carnetul inapoi. Am strans puncte ca poate imi dadeau un cadou. Ei mi-au luat carnetul. Nici o problema maimuta coboara din bloc si mai face miscare pana ici colo. In rest numai de bine. Somn usor. :)

later update:

"Sexul bun este ca o partidă bună de bridge. Dacă n-ai un partener bun, atunci e musai să ai o mână bună."
"Femeile care au "un trecut" sunt interesante pentru un bărbat, pentru că bărbaţii speră că istoria se repetă."
"Dă-i unui bărbat mână liberă şi te vei trezi cu ea prin toate locurile."

Cateva citate cu substrat.
18 iunie 2008

"terapie de a gandi non sens"

Azi nu am nimic in cap. Toti scriu bloguri pentru ca li s-a intamplat ceva mai mult sau mai putin ciudat si ei analizeaza acel lucru. Tot timpul trebuie sa ramana ceva. Eu scriu bloguri non sens. Adica mintea se elibereaza si degetele scriu. Cum e sa scrii fara creier? Cred ca degetele mele au ceva in cap. Au amprente cu siguranta. Acestea sunt unice (revenim la unic). Ieri cineva mi-a spus ca sunt furios. Mi-a recomandat sex salbatec sau o partida de box. Ma mai gandesc pe care o aleg. Azi mi-am dovedit furia prin munca. Am muncit ca prostul pana la 9. Macar sa castig licitatia. De asemenea azi m-a deranjat prima oara cuvantul ciolanie. Ciolania era ceva facut pe genunchi. Din pacate a devenit ceva urat cu miscari de culise. Nu imi place sa dezamagesc oamenii. Sunt un om de incredere. Dar din pacate nu ma pot lupta cu morile de vant.Asa e in vanzari mi se spune :). Orice as face ma intorc la infamele vanzari. Jobul meu e sa dezvolt o afacere noua in cadrul unei companii. Ok o parte a acestui job include si vanzarile. Dar eu nu fac vanzari si ciolanii. In fine.... sa nu trezim furia :). Noroc cu prietenii. Sunt mai buni decat psihologii. Ne descarcam pe ei. Ne spunem toate pasurile si ei asculta cuminti in calitate de prieteni. Of, am dat de gard si blogul asta. Nu are nici cap nici coada. Asa mi se intampla daca il scriu in timp ce muncesc la un kk de pliant cu specificatii tehnice. Daca oamenii de marketing o dau in bara trebuie sa faci singur ce trebuie. Cum spune sefu cum dracu pictezi tu daca nu ai simt estetic. Ii dau dreptate dar nu e jobul meu sa fac pliante. Fiecare face ce stie mai bine. Si pictura nu are treaba cu pliantele. Nici mie nu imi plac cum au iesit dar aia sunt expertii. Se pare ca merge treaba cu psihologul virtual. Noapte buna copii!

mai vechi

Oare pana unde putem merge cu increderea atunci cand tinem la cineva? Oare cat ne putem lasa prostiti (cu buna stiinta) doar pentru a avea pe cineva langa noi? Oare cat putem la randul nostru sa prostim pe altii doar din egoismul de a nu ramane singuri? Cam multe intrebari retorice pentru o singura seara. Sunt cam sentimentalist in seara asta. Mi-am coborat putin "shield"-ul. Vine vara. Nu am chef sa merg in trend prin toate tarile straine (aka grecia, bulgaria, samd). Am sa petrec inca o vacanta minunata pe litoralul romanesc. Cu toate probleme lui (iar sunt sentimentalist si patriot) mie inca imi place sa merg la mare. Ca atunci cand eram copil si faceam 12 ore din varful moldovei pana la Mamaia. Acum stau in Bucuresti dar parca ajung mai greu sa simt briza marii decat o faceam atunci. Acum cateva zile am citit un blog prin care ni se explica de ce Bucurestiul este un oras atat de aglomerat si cu un trafic infect. Motivul ar fi suprafata lui. Bucurestiul masoara doar 228km patrati si are 1,9 mil de locuitori (cu acte). Berlinul de exemplu cica ar avea vreo 3 mil si aproape 900 de km patrati. Ce multi suntem pe metru patrat. Stam in cutiutele noastre si scriem bloguri :). Am petrecut o saptamana frumoasa in Moldova la Iasi si Botosani. Delegatie in parte dar acolo sunt ca acasa. Oamenii stiu sa se distreze prin acele locuri. Am tras cu arcul si am jucat tenis de camp. First time-uri amandoua. Ei au timp. Nu isi traiesc viata la semafor ca noi. Ce nu facem pentru bani. Ne vindem viata pe un salar care ni se pare bun doar ca sa avem impresia ca traim mai bine. Un banc spunea: " si unde e fericirea? Raspuns: Cand da pe langa". Daca nu stiti bancul am sa vi-l spun. Acum va spun doar: Noapte buna! Sa visati frumos.

Glumetii se dovedesc adesea profeti - Shakspeare-Regele Lear

De cate ori nu spunem adevarul in gluma. Eu o fac de foarte multe ori. Asa afli cum se simte un om cand ii spui adevarul. Daca se supara ii spui ca ai glumit :). Daca nu se supara atunci incepi sa ii torni adevaruri "in gluma". Treaba nu merge cu toata lumea. Trebuie sa ai grija cand o spui si cui o spui. De obicei glumele prevestesc adevarul. E bine sa asculti glumele pentru ca vei stii ce nu ii place unei persoane la tine sau ce are de gand sa faca pe viitor (gen am sa te fac fraiere). In aceasta categorie nu intra bancurile :). Sunt atatea bancuri bune in ultimul timp. Imi place cand primesc la munca bancuri pe mail sau messenger. Cum ajung aceste bancuri la noi? (iar pun intrebari retorice). Pai e unul/una plictisit/a tare la munca care sta pe diverse site-uri de bancuri. Domnul sau doamna in cauza trimit colegilor si prietenilor bancuri pe mess/mail. Acestia fac prima selectie. Daca le plac trimit mai departe. Daca li se par vechi sau "no fun" atunci le ignora. Si uite asa ajung pe la tine sau la mine. Sunt curios daca se respecta regula celor 5. Se spune ca prin 5 oameni (parca 5 erau, e cam tarziu si motorasul merge mai greu) poti ajunge la orice om de pe lume. Ups.... se pare ca am scris al doilea blog. S-a dus treaba cu unicatul si valoarea. Se pare ca totusi nu suntem atat de deosebiti. Macar incercam. Totul e sa nu ducem la extrem dorinta de originalitate. Sunt cateva lucruri universal valabile in viata. Unul dintre acestea este ca nimeni nu e de neinlocuit. Deci oricata originalitate vei avea se gaseste unul mai original ca tine. De aici rezulta (matematica masii) ca nu are rost sa iti bati capul sa fii altfel. Ca tot suntem la capitolul vorbe celebre. Sunt si oameni normali care scot maxime perfect adevarate. Nu stiu daca ei au vrut sa o zica asa sau i-au copiat pe altii. Sincer nu ma intereseaza dar pe mine m-au marcat. Prima e de la un director general de la prima firma la care am lucrat. El mi-a spus intr-o zi la tigara: "Radu nu te mai zbate atat pentru problema asta. De la nivelul meu problema ta e inexistenta". Ce a inteles prostul de copil din asta? 1. Ca toti ne zbatem pentru probleme care noua ni se par importante dar daca le privesti din alt punct de vedere nu sunt. 2. Cu cat esti mai sus intr-o firma imaginea de ansamblu este alta decat cea pe care o vad negrii aia mici care lucreaza pentru tine. Pana la urma totul se restrange la: Incearca sa privesti problema ta cea extrem de importanta si prin ochii altora. Pana la urma nu o sa mai para atat de importanta. Cand am plecat din acea firma am ajuns la interviul de la urmatoarea firma in care am lucrat. Niciodata nu m-am laudat intr-un CV. Am scris doar esentialul. La interviul cu the big boss. Incep sa ii dau din gura cu cate diplome am eu. El sta si se uita la mine si ma intreaba: de ce nu ai pus diplomele in CV? Eu am ramas mut. Atunci el baga maxima: "Cum vrei sa vinzi daca nu stii sa te vinzi?". Ideea mi-a dat peste cap tot sistemul de valori pe care il aveam la aceea data. De exemplu: modestie exagerata, prea mult bun simt, tot timpul altii aveau dreptate. De fapt toti suntem niste vanzatori care ne "vindem" pe noi. Femeile se aranjeaza pentru a fi "cumparate" de barbati. Barbatii isi iau masini tari si gageturi, sau se dau culti si inteligenti ca sa "cumpere" femei. Toti ne prezentam la un interviu ca sa "cumparam" un job. Firmele "cumpara" oameni ca sa se dezvolte. Ne "vindem" ca sa ne facem prieteni. Toti avem ceva de vandut. PE NOI!

primul blog ever

Toata lumea are blog. Eu nu am. La literatura am fost mediocru deci nu prea ma pricep la cuvinte. As putea sa scriu de matematica. Acolo eram bun. Dar cred ca am uitat-o deja. Poate devin bloger. Intru in rand cu lumea. Dar ce sunt in armata sa stam toti incolonati? Totusi acesta e primul meu blog. Am impresia ca si ultimul. Asa ca e de apreciat. Va fi un unicat. Toata lumea cauta unicate. Dupa ce il au nu le mai place. O bucata de fier, o bucata de panza, o scoica toate unice pana ajung in posesia ta. La fel e si cu femeile. Citeam comentarii pe acest site. Toata lumea e disperata dupa toata lumea. Dar o data ce au rezolvat cu primarele nu mai vad ce vedeau la inceput. Nu vreau sa vorbesc despre femei. Prea complicat. Parca spuneam ceva de matematica. Azi mi-am amintit teorema lui Pitagora. Cel mai bun adaos la aceasta teorema a fost cel prin care s-a descoperit ca daca laturile de la unghiul drept sunt consecutive atunci baza are +1 fata de latura mai mare. Complicata matematica asta. Mi s-au descarcat acumulatorii la tastatura in timp ce scriam blogul asta. O fi un semn. Ce mult am aberat. As putea sa fac un comentariu la limba si literatura romana usor. Daca m-ar vedea profa acum. Mi-ar da si mie macar un 8. Ar trebui sa il inchei. La bloguri e tot cu introducere, cuprins si incheiere? Daca pun intrebari imi raspunde cineva? Sau e un fel de psihiatru electronic. Tu scrii toate stresurile si te simti mai bine ca le-ai spus unuia care te aude (citeste). Dar aici citesc toti. Deci nu e bine sa pari nebun. De fapt nebunia e o stare de spirit in ziua de azi. Daca nu esti nebun esti ciudat. Revenim la in rand cu lumea. Oare e tarziu la varsta mea sa devin EMO? :). Cred ca da. Oricum nu pot sa imi fac freza de aia smechera ca am parul ca sarma in cap. Nici placa lui Luciu nu il indreapta. Deci nu ma fac EMO. Raman eu. Ce greu e sa ramai tu. Sa nu te lasi influentat de altii. Ma distreaza site-urile cu tot felul de pitzi si alte asemeni. De fapt ele nu sunt decat rezultatele influentei. Imi e si mila de unele dintre ele ajunse acolo. Poate nu sunt fete rele. Din pacate ridicam prostia la nivel de arta. Nu e doar vina lor. Acum caut scuze pentru altii. Am suflet bun. De la mama :). Daca mai scriu mult ajung la nivel de nuvela si o public. Va fi mandra profa pana la urma. Nu degeaba asteptam media la romana in ultima zi de scoala tot liceul. Poate intr-o zi am sa mai scriu un blog. Nu e chiar asa de rau. Cum spuneam... un fel de psihiatru la care debitezi toate filozofiile tale infantile. Oricum nu cred ca se va chinui cineva sa citeasca tot textul asta fara paragrafe. Si sigur am facut greseli gramaticale ca nu am chef sa il recitesc. Dar ma iertati voi. E primul blog. Sa fiti sanatosi si iubiti. Si cum spunea marele maestru in tehnica manipularii: SA TRAITI BINE!:)

marți, 17 mai 2011

Fotbal

De ce joaca barbatii fotbal? Raspuns pentru berea de dupa.
 Glumesc si eu, nu e chiar asa. Ne place sa alergam de bezmetici dupa balonul rotund. Unii mai buni, altii mai prosti dar toti avem o impresie foarte buna despre jocul nostru. Oh! bineinteles ca ne suparam cand altul greseste. Doar romanul s-a nascut cel putin Messi si Guardiola la un loc. Noroc cu berea de dupa care calmeaza setea si spiritele. Problema e ca femeile nu vor intelege niciodata acest mic pacat al nostru. Ai facut miscare? Ce iti mai trebuie bere de dupa? Hai acasa ca ma plictisesc... sau tipa copilul sau... dupa caz. Noi ce facem? Dam vina pe ceilalti... Mamiii dar nu m-au lasat sa plec... sau era sefu acolo nu puteam sa plec... sau am stat sa dicutam niste afaceri... bullshit! Adoram berea de dupa pentru ca asa suntem noi. Mai ales ca oamenii de stiinta au spus ca berea reface proteinele din corp pierdute prin efort. :D ne-a placut aceasta descoperire. Cred ca erau oamenii de stiinta englezi. Numai ei studiaza chestii de astea. Ma duc la somn acum ca sa imi refac si restul de proteine. Noapte buna copii!

Test

2-10.... 2-10... se aude in eter? ecouuuuuuuuuuuuuuuulllllllllllll