De cate ori nu spunem adevarul in gluma. Eu o fac de foarte multe ori. Asa afli cum se simte un om cand ii spui adevarul. Daca se supara ii spui ca ai glumit
. Daca nu se supara atunci incepi sa ii torni adevaruri "in gluma". Treaba nu merge cu toata lumea. Trebuie sa ai grija cand o spui si cui o spui. De obicei glumele prevestesc adevarul. E bine sa asculti glumele pentru ca vei stii ce nu ii place unei persoane la tine sau ce are de gand sa faca pe viitor (gen am sa te fac fraiere). In aceasta categorie nu intra bancurile
. Sunt atatea bancuri bune in ultimul timp. Imi place cand primesc la munca bancuri pe mail sau messenger. Cum ajung aceste bancuri la noi? (iar pun intrebari retorice). Pai e unul/una plictisit/a tare la munca care sta pe diverse site-uri de bancuri. Domnul sau doamna in cauza trimit colegilor si prietenilor bancuri pe mess/mail. Acestia fac prima selectie. Daca le plac trimit mai departe. Daca li se par vechi sau "no fun" atunci le ignora. Si uite asa ajung pe la tine sau la mine. Sunt curios daca se respecta regula celor 5. Se spune ca prin 5 oameni (parca 5 erau, e cam tarziu si motorasul merge mai greu) poti ajunge la orice om de pe lume. Ups.... se pare ca am scris al doilea blog. S-a dus treaba cu unicatul si valoarea. Se pare ca totusi nu suntem atat de deosebiti. Macar incercam. Totul e sa nu ducem la extrem dorinta de originalitate. Sunt cateva lucruri universal valabile in viata. Unul dintre acestea este ca nimeni nu e de neinlocuit. Deci oricata originalitate vei avea se gaseste unul mai original ca tine. De aici rezulta (matematica masii) ca nu are rost sa iti bati capul sa fii altfel. Ca tot suntem la capitolul vorbe celebre. Sunt si oameni normali care scot maxime perfect adevarate. Nu stiu daca ei au vrut sa o zica asa sau i-au copiat pe altii. Sincer nu ma intereseaza dar pe mine m-au marcat. Prima e de la un director general de la prima firma la care am lucrat. El mi-a spus intr-o zi la tigara: "Radu nu te mai zbate atat pentru problema asta. De la nivelul meu problema ta e inexistenta". Ce a inteles prostul de copil din asta? 1. Ca toti ne zbatem pentru probleme care noua ni se par importante dar daca le privesti din alt punct de vedere nu sunt. 2. Cu cat esti mai sus intr-o firma imaginea de ansamblu este alta decat cea pe care o vad negrii aia mici care lucreaza pentru tine. Pana la urma totul se restrange la: Incearca sa privesti problema ta cea extrem de importanta si prin ochii altora. Pana la urma nu o sa mai para atat de importanta. Cand am plecat din acea firma am ajuns la interviul de la urmatoarea firma in care am lucrat. Niciodata nu m-am laudat intr-un CV. Am scris doar esentialul. La interviul cu the big boss. Incep sa ii dau din gura cu cate diplome am eu. El sta si se uita la mine si ma intreaba: de ce nu ai pus diplomele in CV? Eu am ramas mut. Atunci el baga maxima: "Cum vrei sa vinzi daca nu stii sa te vinzi?". Ideea mi-a dat peste cap tot sistemul de valori pe care il aveam la aceea data. De exemplu: modestie exagerata, prea mult bun simt, tot timpul altii aveau dreptate. De fapt toti suntem niste vanzatori care ne "vindem" pe noi. Femeile se aranjeaza pentru a fi "cumparate" de barbati. Barbatii isi iau masini tari si gageturi, sau se dau culti si inteligenti ca sa "cumpere" femei. Toti ne prezentam la un interviu ca sa "cumparam" un job. Firmele "cumpara" oameni ca sa se dezvolte. Ne "vindem" ca sa ne facem prieteni. Toti avem ceva de vandut. PE NOI!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu