noiembrie 2010
miercuri, 18 mai 2011
mda... mai vechi
Au trecut ani de la ultimul blog. Am o stare de kkt ,deci mi se pare normal sa mai scriu ceva. Acum cateva zile am redescoperit "blogul"meu. L-am citit cu placere ca si cum ar fi fost prima oara. Mi se pare ca eram mai destept atunci
). Cateva fraze din acele bloguri ma definesc. Nu o sa va spun care sunt acelea. Alegeti-le pe cele care le vreti voi. Cum spuneam am o stare naspa in seara asta. Ar fi trebuit sa fie seara perfecta. Din pacate m-a mancat undeva sa pun intrebarile nepotrivite si sa primesc raspunsuri dureroase. Chestia e ca nu m-am suparat ci pur si simplu mi-a fost ranit orgoliul. Barbatii sunt foarte orgoliosi. Altfel nu ne-am mai da cap in cap pentru orice. Avem competitia in sange. Orice aluzie ca altul e mai destept ca noi ne innebuneste.. cu toate ca poate cateodata ala chiar e mai destept. Cat de usor suntem de manipulat. Un cuvant aruncat in momentul potrivit si s-a starnit furtuna sau razboiul. Suntem niste copii ce nu ne maturizam niciodata. Poate atunci cand nu ne mai merge jucaria devenim intelepti. Probabil de aia toti inteleptii sunt batrani. Cred ca acum as avea nevoie de sacul ala de box ... sau de o partida de sex salbatic. Mi-a trecut inspiratia deci ma duc la somn. Noapte buna prieteni. (noapte buna psihiatrule virtual)
noiembrie 2010
noiembrie 2010
oameni si gaini
Sa tot fie un an de cand nu am mai scris nimic pe blog. Azi mi-a trecut o tampenie prin cap si cum nu am cui sa o impartasesc fara sa faca haz de mine m-am hotarat sa o scriu aici si sa o impartasesc cu voi cei care nu ma criticati.
In ultimul timp au aparut la TV tot felul de stiri cu gaini stresate... cum ca ar avea spatiul prea mic si de aia fac oua stresate.
Ne facem atata grija pentru niste gaini si mult mai putine griji pentru niste oameni care traiesc in cel putin aceleasi conditii ca acele gaini.
De aici si titlul blogului. Daca am privi mai aproape societatea in care traim ne-am da seama ca nu suntem decat niste gaini stresate care traim in custile noastre. In functie de dimensiunile custii noastre putem cataloga nivelul de stres in care traim. Oare afecteaza si "ouale" noastre stresul? Oare progeniturile noastre devin si ele mai stresate? Oare nu cumva suntem doar niste gaini cultivate pentru oua si carne? Muncim toata viata ca sa platim una dintre custile in care locuim. Facem copii cu speranta ca ei nu vor mai avea de platit aceeasi cusca pentru ca le-o lasam noi pe a noastra. Dar de obicei facem cel putin 2 deci vor imparti cusca si vor plati si ei pentru custile lor tot restul vietii. Ciclul vietii noastre s-a limitat la a trai in cusca si a ne plimba prin curte o data pe an. Libertatea e tot pentru puterea de munca. Deci traim ca sa muncim toata viata, sa muncim ca mostenitorii nostri sa aiba o viata mai buna ( de obicei nu), traim fara sa avem timpul necesar sa privim altceva decat pe gaina din cusca alaturata la fel de stresata ca si noi si ni se pare normal.
Se pare ca nici dupa un an de zile nu m-am dezvatat de a scrie mai mult decat ar citi cineva vreodata.
Nu am scris acest blog din vreo frustrare, doar mi s-a parut funny cat de mult semanam cu acele gaini stresate.
In concluzie propun iesirea din custi si plimbarea prin aer liber pentru tonifierea muschilor si cresterea gradului de calitate a "oualor".
A venit primavara... haideti musculitelor afara si mai lasati calculatorul si TV ca nu fac decat sa va tina in custile voastre.
29 martie 2010
In ultimul timp au aparut la TV tot felul de stiri cu gaini stresate... cum ca ar avea spatiul prea mic si de aia fac oua stresate.
Ne facem atata grija pentru niste gaini si mult mai putine griji pentru niste oameni care traiesc in cel putin aceleasi conditii ca acele gaini.
De aici si titlul blogului. Daca am privi mai aproape societatea in care traim ne-am da seama ca nu suntem decat niste gaini stresate care traim in custile noastre. In functie de dimensiunile custii noastre putem cataloga nivelul de stres in care traim. Oare afecteaza si "ouale" noastre stresul? Oare progeniturile noastre devin si ele mai stresate? Oare nu cumva suntem doar niste gaini cultivate pentru oua si carne? Muncim toata viata ca sa platim una dintre custile in care locuim. Facem copii cu speranta ca ei nu vor mai avea de platit aceeasi cusca pentru ca le-o lasam noi pe a noastra. Dar de obicei facem cel putin 2 deci vor imparti cusca si vor plati si ei pentru custile lor tot restul vietii. Ciclul vietii noastre s-a limitat la a trai in cusca si a ne plimba prin curte o data pe an. Libertatea e tot pentru puterea de munca. Deci traim ca sa muncim toata viata, sa muncim ca mostenitorii nostri sa aiba o viata mai buna ( de obicei nu), traim fara sa avem timpul necesar sa privim altceva decat pe gaina din cusca alaturata la fel de stresata ca si noi si ni se pare normal.
Se pare ca nici dupa un an de zile nu m-am dezvatat de a scrie mai mult decat ar citi cineva vreodata.
Nu am scris acest blog din vreo frustrare, doar mi s-a parut funny cat de mult semanam cu acele gaini stresate.
In concluzie propun iesirea din custi si plimbarea prin aer liber pentru tonifierea muschilor si cresterea gradului de calitate a "oualor".
A venit primavara... haideti musculitelor afara si mai lasati calculatorul si TV ca nu fac decat sa va tina in custile voastre.
29 martie 2010
citat
"Diplomatia reprezinta arta de a-i lasa pe ceilalti sa faca de buna voie...ceea ce le spui tu."
Abraham Lincoln
Abraham Lincoln
"unu" mic
imi e somn dar ma "mananca" sa scriu ceva aici. Nu am scris de mult timp din multe motive. Probabil am prea multe de spus dar nu o sa va plictisesc in seara asta cu lucruri normale din viata oricui. Vroiam sa spun ca atunci cand iti doresti ceva foarte mult vei obtine. Maybe i'm lucky. Dar eu cred ca in viata totul sta in puterea noastra. Si fiecare esec este un nou inceput. De aceea cand primesc un sut in fund fac doi pasi inainte. Totul e cum privesti problema. Daca ajungi sa te deprimi ca nu ti-a mers relatia, jobul sau orice altceva nu realizezi decat sa devii frustrat. Priveste spre noul inceput nu spre ce a fost. Lasa frustrarile deoparte pentru ca noul inceput poate fi mai bun. Si daca nu este vine un alt inceput dupa el si asa mai departe. Intr-o zi vei obtine ceea ce iti doresti. Risca! Viata e facuta sa fie traita. Orice greseala ai face este doar a ta si nu a celorlalti. Invata din ele si incearca sa fii mai bun. Sunt sigur ca voi fi contestat. Eu NU sunt un filozof deprimat, sau conducator de secta, sau psihologul site-ului. Sunt cam euforic dar decat sa ne plangem ca totul e naspa, putem sa gandim ce sa facem sa ne fie bine. Deci... "Sa traim bine!" ca tot e an electoral si cel ce ne spunea asta acum 5 ani e iarasi in fata noastra. Dar sa nu asteptam de la altii sa ne faca viata frumoasa. Doar noi o putem schimba. Noapte buna copii!
25 martie 2009
25 martie 2009
altul vechi
Nu am sa discut in acest blog de sfarsitul lumii sau alte chestii pentru ca nu ma intereseaza. De fapt nu am sa discut despre nimic. Am sa fac un monolog fara cap si coada. A trecut mult timp de la ultimul meu blog si ma mir ca il scriu si pe asta. Dar asa sunt eu... ma uimesc si pe mine (asta face parte din propaganda pro me
). De cand nu am mai scris nu s-a intamplat nimic notabil si probabil de aia nu am simtit nevoia sa scriu. Fraze fara cap si coada aruncate aiurea aici. Nu stiu daca pot sa imi golesc creierasul de toate ideile, gandurile si minunile de care e plin, ca sa ma detasez, si sa scriu un blog fara subiect. Ideea e ca a trecut vara. Si eu ma bucur
. Imi e dor de cluburile cu muzica de moshi care se inchid peste vara din cauza ca sunt in niste subsoluri fierbinti. Imi e dor de prietenii mei care ies din amortirea concediilor si caldura excesiva a verii si se trezesc la viata ca ursii din hibernare. Imi e dor de frig. Imi e dor de tot ce iti ofera frumos iarna (inclusiv un pahar de ceva tare ca sa te mai incalzesti
). Imi e dor de toate aceste lucruri si multe altele care sunt private si nu pot sa vi le spun. Vreau sa ma bucur de iarna. Cam entuziast blogul asta. Inchei ca m-a chemat sefu la o bere ca e sete. O zi minunata.
10 septembrie 2008
10 septembrie 2008
blog de seara
Buna seara prieteni! Buna seara tuturor!
Asa bine le zicea Iris intr-un timp. Revin la scrisul blogurilor. Unul mic inainte de concediu. Viata mea incepe sa se schimbe. In bine daca asta era intrebarea. Se pare ca incep sa urc din nou spre varful sinusoidalei. Sper sa fie o urcare lunga pentru ca nu imi place sa cobor. E ciudat cum lucrurile marunte te pot face fericit. Ce e si mai ciudat e ca nu simt nevoie sa plec in concediu. Nu acum cand parca energiile s-au adunat in mine pentru a ma impinge inainte. Dar totusi marea ma cheama pe melodii de vama veche (vara asta). Uf ce blog semi-melancolic si plictisitor. Ma gandeam sa donez si eu ceva celor din judetele afectate. Ca doar acolo m-am nascut si puteam fi si eu printre ei. Daca stie cineva unde se da pentru ei sa imi bage si mie un comentariu. Un lucrul bun e ca guvernul nostru a inceput sa se gandeasca ca a furat destul si sa inceapa planuri de reimpaduriri. Copil fiind paduri cutreieram, si acum cutreieri vile si blocuri. Ce face puterea banului. Ma gandesc daca as fi fost si eu in posibilitatea sa distrug pentru bani daca as fi facut-o. Probabil ca da. Atunci nu m-as fi gandit la consecinte asa cum o fac privind problema obiectiv. Cati dintre noi nu ar fi facut-o. Probabil putini ar recunoaste-o. Dar sa nu intram in problemele interne ale Romaniei pentru ca acesta e un blog de relaxare. Relaxare... nu stiu daca de relaxare. Mai degraba de "ganduri non-sens" asa cum spunea o cititoare la un moment dat. Poate ma da si pe mine o tura pe motor ca mai dureaza pana imi iau eu. Si gandurile vin navala. Dar e bine sa le mai pui si baraj sa mai ramana si pe alta data.... buna seara prieteni
30 iulie 2008
Asa bine le zicea Iris intr-un timp. Revin la scrisul blogurilor. Unul mic inainte de concediu. Viata mea incepe sa se schimbe. In bine daca asta era intrebarea. Se pare ca incep sa urc din nou spre varful sinusoidalei. Sper sa fie o urcare lunga pentru ca nu imi place sa cobor. E ciudat cum lucrurile marunte te pot face fericit. Ce e si mai ciudat e ca nu simt nevoie sa plec in concediu. Nu acum cand parca energiile s-au adunat in mine pentru a ma impinge inainte. Dar totusi marea ma cheama pe melodii de vama veche (vara asta). Uf ce blog semi-melancolic si plictisitor. Ma gandeam sa donez si eu ceva celor din judetele afectate. Ca doar acolo m-am nascut si puteam fi si eu printre ei. Daca stie cineva unde se da pentru ei sa imi bage si mie un comentariu. Un lucrul bun e ca guvernul nostru a inceput sa se gandeasca ca a furat destul si sa inceapa planuri de reimpaduriri. Copil fiind paduri cutreieram, si acum cutreieri vile si blocuri. Ce face puterea banului. Ma gandesc daca as fi fost si eu in posibilitatea sa distrug pentru bani daca as fi facut-o. Probabil ca da. Atunci nu m-as fi gandit la consecinte asa cum o fac privind problema obiectiv. Cati dintre noi nu ar fi facut-o. Probabil putini ar recunoaste-o. Dar sa nu intram in problemele interne ale Romaniei pentru ca acesta e un blog de relaxare. Relaxare... nu stiu daca de relaxare. Mai degraba de "ganduri non-sens" asa cum spunea o cititoare la un moment dat. Poate ma da si pe mine o tura pe motor ca mai dureaza pana imi iau eu. Si gandurile vin navala. Dar e bine sa le mai pui si baraj sa mai ramana si pe alta data.... buna seara prieteni
30 iulie 2008
pe relaxare
un nou blog -> un nou inceput. Am spus ca nu mai scriu decat cand imi revine inspiratia. In seara asta am simtit ca a venit. Probabil si weekendul relaxant la mare e de vina. Probabil ca va fi si ultimul weekend la mare cu masina. Va mai fi doar daca va fi un weekend prelungit deoarece este o adevarata aventura traficul de weekend inspre mare si inapoi. Dar efectul a fost bun. Forte noi pentru a intampina stresul cotidian. Bucurestiul m-a asteptat cu vesti ciudate si cu invataturi noi. E placut cand ai de invatat ceva noi si cand cineva te ajuta sa inveti cate ceva despre viata si despre tine. Cica e bine sa iti amintesti lucrurile care ti-au facut placere. Cum mi-a facut mie placere acest weekend cu colegii si prieteni foarte buni. Ma scuzati ca insist pe el dar il doream de ceva timp. Soare frumos, plaja ok, apa murdara dar calda, cazare buna la pret convenabil, liniste si zgomot. La un calcul final iese pe plus. Mi se pare totusi ciudat ca prietenii cu care iti petreci toata iarna sa fie prea ocupati vara. Nu ca as duce dorul cuiva (poate 1, 2 persoane) dar mi s-a parut interesant cum strange frigul oamenii si cum ii imprestie caldura. O amica spunea ca " cel mai scurt drum este drumul catre un prieten". Probabil era o perioada friguroasa
. La fel e si in viata zic eu: daca treci printr-o perioada "friguroasa" prietenii te incalzesc; daca perioada e calduta atunci ai nevoie de "spatiu". Of am inceput sa scriu bloguri cu morala. Imi fac des autocritica. Probabil ca vorbesc si despre mine aici. Cum spuneam nimeni nu e perfect sau de neinlocuit decat pentru cei apropiati. Astazi am aflat un lucru important. Trebuie sa fiu mai hotarat. Nu mi s-a spus cu rautate ci ca un sfat prietenesc pentru care multumesc. In general sunt hotarat. Dar am si unele lipsuri in domeniu in momentele din viata privata in general. A sunat ca un wake-up call care mi-a ridicat moralul. Intr-o zi sper sa ajung sa ii multumesc. De ce am scris despre asta aici? Pentru ca sunt multi cei ca mine ca pierd lucruri pe care poate si le-au dorit din cauza ca nu au fost destul de hotarati. Poate ca blogul meu ii va ajuta. Imi e dor de o intrebare retorica. Nu imi vine nici una in minte. Cred ca nu eram atat de inspirat pe cat am sperat. Dar am luat totusi hotararea sa scriu deci am devenit mai hotarat
. Iar am scris un blog prea lung. E de apreciat cel care se va chinui sa il citeasca. De fapt parca spuneam ca e psihologul virtual. Cu toate ca sper ca nu va ramane necitit si va ajuta si pe altcineva sa fie mai hotarat.O saptamana minunata va doresc si seara frumoasa.
30 iunie 2008
30 iunie 2008
Abonați-vă la:
Postări (Atom)